Litoralul Marii Negre

Trimis la data: 2010-06-17 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 8 Nota: / 10 Downloads: 25
Autor: Manea Dorina Dimensiune: 96kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui seminar: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Seminar despre Litoralul Marii Negre
Amplasarea punctelor de observatie asupra falezei in sectorul 2 Mai - Vama Veche
Dinspre sud, din zona Caliacra, unde faleza ajunge la o inaltime apreciabila (100 m), aceasta scade la Vama Veche pana la 10-12 metri. Calcarele sarmatiene care afloreaza pe faleza de la Caliacra, la Vama Veche nu mai apar pe plaja sau sunt reprezentate foarte putin. Aici apar berme mari, cu inaltimi de pana la 2 metri, constituite din cochilii aproape intregi de Mytillus galloprovincialis. Faleza scade pana la 2-3 metri si se retrage spre continent, devenind "faleza moarta", iar in dreptul unei paleovai dispare, lasand loc unei plaje largi ce se afla catre iesirea din satul Vama Veche si pana la 175 de metri de acesta catre nord.
Referate similare: Nu exista seminarii similare

Seminar despre Litoralul Marii Negre
Faleza redevine apoi activa, iar in punctul 1 de observatie se afla chiar la contactul cu apa marina, baza falezei fiind submersa. In punctul 2, placa sarmatiana iese la suprafata apei si o berma de 20 de centimetri creaaza o mica treapta in fata falezei, cu o inaltime de 7 metri.

Urmeaza o ondulare larga a tarmului, un golf de aproximativ 150 de metri, cu o berma de 1 metru inaltime. La circa 650 de metri de punctul 2 (punctul 3) se observa alunecari de teren la baza falezei, pe o distanta de 15 metri, unde se vede stratul de argila rosie villafrankiana de deasupra calcarelor sarmatiene, care este un termen de corelare pe intreg litoralul Marii Negre.

In punctul 4 faleza se inalta la 10-12 metri si se observa o alternanta de benzi inchise si deschise la culoare, ce corespund nivelurilor de loess si de sol fosil. Se poate intocmi un profil. Punctul 5, situat la 10 metri, prezinta pe o distanta de 10 metri, intre faleza si nivelul marii, doua niveluri de depozite de furtuna, alcatuite din midii cvasiintregi.

In punctul 6, aflat la 50 de metri, o feluna de 2 metri grosime este supusa actiunii erozive a valurilor. Punctul 7, la 150 de metri - aici placa sarmatiana iese la suprafata pe o inaltime de 20-30 de centimetri. Este foarte alterata, de culoare brun-roscat. La tarm, placa sarmatiana prezinta urme de retragere a valurilor.

La 200 de metri de punctul anterior, in cercetari este prezentata o retragere a falezei pe aproximativ 30 de metri, lasand loc unei miniplaje. Aceasta nu mai este de actualitate, pragul de la baza falezei fiind acum de 10 metri, fata de 35 de metri, cat era in 1982, acoperit in totalitate cu acumulari de bivalve.

Sub depozitele organogene se mai vede foarte putin nisipul. In punctul 10, reapare placa de calcar alterata, roscata, iar in faleza se observa un afloriment in care se regaseste alternanta de sol fosil si loess.

In continuare, distanta dintre faleza si mare se ingusteaza mult, ajungand la 2-3 metri si se observa profilul falezei, dupa care se deschide o plaja larga in dreptul Unitatii Militare, plaja formata antropic. De remarcat este ca acesta este singurul loc in care nu apar acumulari de moluste, ci doar galeti aplatizati sau rotunjiti.

La circa 300 de metri sud de localitatea 2 Mai, un dig largeste o plaja care se continua spre nord, in paralel cu retragerea falezei, care la 700 de metri mai spre nord de dig se intrerupe brusc, odata cu intrarea pe teritoriului santierului naval Mangalia.

In zona studiata, in timpul sezonului de vara se formeaza la baza falezei o plaja redusa, care dispare aproape integral in timpul furtunilor de iarna. Se observa insa doua zone de exceptie in care plaja ramane vizibila pe intreaga perioada a anului - este vorba de plajele din 2 Mai si Vama Veche.

Una din microformele caracteristicile tarmului cu faleza sunt firidele formate prin abraziune marina. Ele se formeaza atat in roci tari (calacare) cat si in roci moi (loess). Au fost studiate in detaliu in cadrul acestui proiect.

Firidele dezvoltate in calcar intalnite in sectorul 2Mai-Vama Veche se caracterizeaza prin valori morfometrice extrem de reduse. Inaltimile lor ating in medie 0,3m, cu adancimi de maxim 0,7m, iar deschiderea nu trece in general de 2m. Distanta la care apar fata de nivelul mediu al marii variaza intre 1,5-2m. Toate aceste caracteristici sunt rezultatul inaltimii mici pe care o are placa de calcar la zi.

O categorie aparte o constituie firidele amplasate in roci moi. Ele sunt o prezenta comuna pe intregul litoral sudic, putandu-se diferentia firide intalnite in depozitele argiloase villafranchiene sau in loess. Durata de viata a acestor forme este extrem de redusa, fiind generate de actiunea valurilor de furtuna. Prezinta inaltimi ce nu trec de 1m, cu un tavan inclinat (pante frecvent peste 450). Particularitatea acestora este data insa de lungimea mare pe care se desfasaoara (20-50m).

In concluzie, firidele de pe tarmul cu faleza se pot clasifica in doua categorii, in functie de natura substratului:
- firidele dezvoltate in roci dure (calcar) prezinta tavanul drept si au dimensiuni impuse de inaltimea substratului peste nivelul marii. Cele mai mari inaltimi ale acestora ating 3,7 m
- firidele dezvoltate in roci moi (argila si loess) au un tavan inclinat, cu pante ce pot trece de 450; prezinta o durata de viata redusa si duc imediat la subminarea versantului;

Nefiind inflentate de oscilatiile mareice, firidele se pot instala in fuctie de gradul de extindere al platformei tarmului. Caracteristicile acesteia va determina urmatoarea clasificare:
- o latime redusa a platformei va duce la instalarea unor firide in baza versantului situate in prelungirea nivelului mediu al marii;

- inclinarea offshore a platformei va impune prezenta unor firide de furtuna la contactul dintre aceasta si baza falezei; inaltimea la care apare baza firidei peste nivelul mediu al marii variaza 1-3m, fiind specifice sectorului de tarm Midia.

- in situatia unor platforme cu panta redusa offshore, cvasiorizontale, dar cu extindere mare (peste 5-6m) energia valurilor va fi disipata pe acestea. Vor rezulta astfel firide caracteristice valurilor de tip broken, cu dimensiuni reduse si cu un tavan inclinat.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.